1359


 
AcasaAcasa  FAQFAQ  CautareCautare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiţi
 

 Efective militare în Moldova medievală, secolul XV

In jos 
AutorMesaj
Adrian
Admin


Numarul mesajelor : 74
Varsta : 36
Localizare : Moldova
Data de inscriere : 18/10/2008

Efective militare în Moldova medievală, secolul XV Empty
MesajSubiect: Efective militare în Moldova medievală, secolul XV   Efective militare în Moldova medievală, secolul XV Icon_minitime1Joi Noi 04, 2010 9:26 pm

Efective militare în Moldova medievală, secolul XV

De la începutul civilizaţiei mondiale oastea a constituit una din cele mai importante verigi ale puterii monarhice. Oastea Ţării Moldovei cunoaşte o dezvoltate destul de îndelungată, care apare odată cu formarea statului medieval.


Ne vom referi doar la o perioadă mai mică a istoriei oastei Moldovei şi anume cea cuprinsă între sec. XIV-XV, şi vom încerca să dăm o clasificare a contingentului militar al Moldovei medievale analizînd mai multe surse istoriografice.

Dacă ne referim la organizarea oştirii în perioada medievală, atunci trebuie să menţionăm faptul că caracteristic pentru Moldova era împărţirea oştirii în două categorii: 1. Oastea cea mică sau boierimea; 2. Oastea mare sau ţărănimea. Prima menţiune despre contingentul armatei Moldovei o găsim la Manole Neagos, care spune că pe timpul lui Petru I Muşat domnul dispunea de oaste permanentă de aproximativ 10000 de oşteni, aceştia alcătuind oastea cea mică. Tot pentru această perioadă Radu Rosetti ne dă cifra care variază între 6000 şi 10000 în dependenţă de nevoile ţării. Aceeaşi cifră este întilnită şi în timpul domniei lui Alexandru cel Bun pe care îl găsim la Hurmuzaki pentru anul 1430. Cu 9 ani mai tîrziu, în 1439, Ioan Torzelo, sfetnicul împăratului bizantin, numără oastea Moldovei la 15000 de călăreţi „cei mai viteji”. În această categorie erau incluşi boierimea mijlocie şi mică. Deci observăm că numărul oştirii la sfîrşitul sec. XIV şi începutul secolului XV nu depăşeşte cifra de 15000. Însă aceste date sînt foarte greu de verificat, deoarece lipseşte un studiu aprofundat vizavi de numărul populaţiei şi demografie.

În a doua jumătate a secolului al XV-lea avem o informaţie mai clară asupra numărului populaţiei Ţării Moldovei. În această perioadă se observă o creştere a numărului populaţiei la oraşe, fapt consemnat şi de majoritatea cronicarilor. În unele oraşe creşterea demografică fiind comparabilă cu cea din oraşele Europei Occidentale. Aşadar în ajunul primei campanii turceşti de amploare în Moldova, anul 1475, cetatea Chilia avea o populaţie de cca 20000 de locuitori. Oraşele din apropierea avînd o populaţie nu mai mică de 10000, cifră atribuită practic tuturor oraşelor mari ale Moldovei.

În anul 1475, turcii au invadat Moldova cu o oaste de cca 100000 – 120000 (informaţia diferă), la care domnul Moldovei a putut riposta cu o oaste de doar 40000 oşteni. Această cifră este contestată în istoriografie. Pentru aceeaşi perioadă cronicarul polonez Dlugoz ne dă cifra de 47000 de oşteni moldoveni. Aproximativ de aceeaşi părere este şi istoricul român A.D. Xenopol care dă cifra de 40000 moldoveni, la care mai adaugă 5000 de secui, 2000 poloni şi 300 unguri. Documentul de la Turda ridică cifra moldovenilor în ajunul bătăliei de la Vaslui la 50000 oşteni. Istoricul român N. Iorga arată trei date diferite referitor la contingentul oastei Moldovei în bătălia de la Vaslui. El numeşte cifra de 32000, 42000 şi 60000 selectate din surse diferite. Deci observăm o deviere destul de mare, de aproximativ 20000 ostaşi de la o extremă la alta. Dacă din totalul trupelor să excludem oastea cea mică, care însuma 10-12000 oşteni, şi să raportăm cifra medie primită la numărul total al populaţiei în special a bărbaţilor apţi de luptă, am primi cifra de cca 30000 de ţărani care veneau sub steaguri la chemarea domnului, cifră susţinută de majoritatea cronicilor. Aşadar, Ştefan cel Mare la Vaslui dispunea aproximativ de 42000 oşteni.

Aceeaşi deviere de cifre este întîlnită în istoriografie şi pentru anul următor, 1476, în timpul celei de-a doua campanii turceşti asupra Moldovei. De această dată, în ciuda succesului glorios repurtat de Ştefan la Vaslui, turcii au adunat o oaste care număra 150000 ostaşi. Acelaşi cronicar Dlugoz menţionează că în ajunul bătăliei domnul Moldovei dispunea de o armată care atingea cifra de 40000 oşteni. Cifră susţinută şi de Radu Rosetti printre care el numără şi 12000 călăreţi, într-un cuvînt, oastea mică. Aceeaşi istorici la care se mai adaugă şi A.D. Xenopol menţionează că Ştefan cel Mare în bătălia de la Valea Albă (Războieni) avea în supunere 10-12000 de oşteni. Aici e cazul de explicat, cum se face că în ajunul bătăliei, contingentul militar al Moldovei este de 3 ori mai mare decît nemijlocit în timpul luptei. Deci nu este vorba de pierderile suferite de către moldoveni în urma confruntării militare. Campania turcilor din anul 1476 a fost organizată pe mai multe direcţii concomitent: tătarii au atacat din Est, turcii din Sud şi muntenii din Sud-Vest. În aceste condiţii ţăranii, care formau temelia armatei, au început să ceară permisiune să meargă spre casă şi să apere familiile lor. Domnul văzînd pericolul destul de mare care venea dinspre Dunăre, nu le permitea să plece. Atunci în armată au început să se intensifice revoltele şi tot mai frecvent se întîlneau cazuri de dezertare. Din această cauză Ştefan ia decizia de a da învoire ţăranilor să plece pe un termen de 15 zile, după care ei urmau a se întoarce înapoi. Aşa se vede de ce în momentul bătăliei Moldova a putut opune o forţă de doar 12000 oşteni. Unii pun la îndoială şi cifra de 40000 de oaste în ajunul bătăliei, bazîndu-se pe pierderile moldovenilor în timpul luptei de la Vaslui, şi că timp de un an ar fi destul de greu de recuperat aceste pierderi. Aici am putea presupune că la Vaslui nu a participat chiar toată ţara, o parte din populaţie avînd totuşi dubii privind izbînda lui Ştefan în bătălie. După victorie însă, gloria sa a fost răspîndită pretutindeni, în aşa mod victoria i-a adus o şi mai mare încredere a poporului, ceea ce a permis să adune în 1476 cifra de 40000 oşteni sub steaguri.

Perioada de glorie a oastei Moldovei se încheie în sec. XV cu o strălucită victorie a lui Ştefan asupra polonilor în bătălia din Codrii Cosminului (1497), unde iscusitul domn a fost nevoit să înfrunte o oaste net superioară oştirilor sale. Iar în anul următor, 1498, să întreprindă o campanie de pedeapsă împotriva Poloniei unde sa facă prizonieri, după Xenopol, mai mult de 100000 robi, cifră extraordinară pentru acea perioadă.

Cu aceste evenimente practic se încheie istoria glorioasă a oastei Modovei din secolele XIV-XV, dar care va cunoaşte o dezvoltare şi în secolele următoare.


Iurie CIAPĂ,
muzeograf principal,
Muzeul Armatei Naţionale

Sursa:
http://www.oastea.army.md/?action=show&cat=260&obj=552&PHPSESSID=2026eb439334f74d0fa0ee8eb7cf9f1f
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://moldodava.forumbook.ru
 
Efective militare în Moldova medievală, secolul XV
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
1359 :: Biblioteca :: Articole-
Mergi direct la: