1359


 
AcasaAcasa  FAQFAQ  CautareCautare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiţi
 

 Legende despre Ştefan cel Mare

In jos 
AutorMesaj
Adrian
Admin


Numarul mesajelor : 74
Varsta : 36
Localizare : Moldova
Data de inscriere : 18/10/2008

Legende despre Ştefan cel Mare Empty
MesajSubiect: Legende despre Ştefan cel Mare   Legende despre Ştefan cel Mare Icon_minitime1Mier Noi 03, 2010 10:18 pm

Mama lui Ştefan cel Mare

Cînd domnul Ştefan cel Mare, la începutul domniei sale, fu bătut de turci, şi aproape toată oaste lui perise în luptă, şi cînd, sleit de puteri, urmărit de duşmani, cu o mică ceată îşi căuta adăpost la Mănăstirea Neamţului, unde era stareţă mama sa Maria, atunci pe zidurile mănăstirii s-a arătat o bătrînă prăpădită:
- Fiul meu, - zise ea, adresîndu-se lui Ştefan, - cred că tu te întorci după biruinţa asupra turcilor?
- Nu, mamă, eu sînt învins şi duşmanul mă urmăreşte. În zidurile mănăstirii tale nădăjduesc să mă adăpostesc şi, adunînd puterile ce-mi mai rămîn, să încep din nou lupta cu otomanii.
- Eu nu primesc fugari sub ocrotirea mea. Du-te, luptă-te din nou cu duşmanul patriei, învinge sau mori pentru ţară şi atunci voi zice: Ştefan e fiul meu!
Ştefan, ruşinat, a părăsit mănăstirea, şi a adunat resturile ostaşilor lui şi în lupta de la Valea Albă a învins cu desăvîrşire pe duşmani.
B. H. Haşdeu


„Crestomaţie de folclor Moldovenesc” Botezatu Gr. / Chişinău, „Lumina”, 1989
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://moldodava.forumbook.ru
Adrian
Admin


Numarul mesajelor : 74
Varsta : 36
Localizare : Moldova
Data de inscriere : 18/10/2008

Legende despre Ştefan cel Mare Empty
MesajSubiect: Re: Legende despre Ştefan cel Mare   Legende despre Ştefan cel Mare Icon_minitime1Mier Noi 03, 2010 10:19 pm

Bătălia de la Varniţa

Povestesc bătrînii, care mai ştiu multe din vremea veche, că Ştefan-vodă a avut o luptă grozavă cu tătarii pe cîmpul Varniţei, care vine în hotarul Benderului... şi atîta, ce s-a luptat Ştefan cu dînşii încît a rămas Ştefan-vodă numai cu un singur ostaş.
Dacă a văzut vodă, că nu mai este chip să se bată, a fugit înspre munte...
Cît a fi îmblat Ştefan cel Mare pînă a nimerit sihăstria lui Daniil, nu ştiu, şitu atîta că dacă a dat de sihastru a fost întrebat:
- Cine e acolo?
- Eu, Ştefan al Moldovei.
Sihastrul i-a dat drumul înăuntru.
- Dar ce vînt te-a abătut, măria ta, ca să îmbli prin meliagurile acestea?
- Căpcăunii de tătari m-au făcut să pribejesc tocmai pe aici, - şi i-a povestit, ce a păţit cu tătarii, cum a fugit din calea lor...
- Nu te scîrbi, Măria ta... Uite ce ai să faci: eaca-ţi dau fuiorul ista, aprinde-l şi du-te de înconjură păgînătatea de jur împrejur de 3 ori apoi îi vedea ce a fi cu dînşii.
- D-apoi a ajunge fuiorul ista, ca să înconjur eu atîta loc?
- Mărog, ascultă ce-ţi spun eu, nu te teme, că ştiu, ce te învăţ.
Ştefan-vodă a luat fuiorul şi a făcut, după cum l-a povăţuit sihastrul.
Cînd a început să înconjure Ştefan-vodă pe tătari cu fuiorul aprins, a căzut din văzduh un fum peste păgîni, în cît nu se vedeau unul pe altul şi nici nu se cunoşteau în de ei.
Aşa că de unde mi s-a încins o bătaie straşnică între dînşii că se tăeau şi se omorau ca chiorii. Şi s-au bătut pînă ce la urma urmii au rămas numai doi fraţi.
Simţind ei că sînt numai doi, atunci au strigat unul către celălalt:
- Cine eşti tu acela?
- Eu îs cutare, - şi i-a spus numele, - dar tu cine eşti?
- Eu sînt, măi frate! – şi au contenit din bătaie.
- Măi, că mare urgie a căzut asupra noastră! N-am văzut nici ostaşi moldoveni, nici căpitani de-ai lor, şi nici pe vodă, ori măcar vorbă sau răcnet de moldovan n-am auzit...
Şi atîta vărsare de sînge a fost acolo, că de atunci a rămas cîmpul Varniţei roşu cum e cărămida.
p. 33-34


Stejarul lui Ştefan cel Mare

Cu vre-o cinci sute de ani în urmă, cică domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare a avut aici, în apropierea satului Cobîlnea, o grea luptă cu tătarii, pe care i-a biruit, alungîndu-i din ţară. Şi cum era datina pe acele vremuri, după fiecare bătălie, încununată de succes, se ridica o biserică sau o mănăstire. Ştefan-vodă a înălţat o bisericuţă de lemn la marginea satului lîngă un stejar tînăr, sub care s-a odihnit în timpul luptelor.
Stejarul tot creştea, întinzîndu-şi ramurile viguroase în toate părţile. Neumbrit de alţi arbori, tulpina creştea mai mult în grosime, iar coroana în înăţime.
În vremurile de grea cumpănă, cînd năvăleau turcii sau tătarii, în scorbura stejarului spun că ar fi fost ascunse obiecte de mare preţ. Cu timpul scorbura s-a închis cu lemnul copacului în creştere şi o întreagă comoară a rămas în tulpina lui.

p. 36


Căpriana

Unde-i amu satul Căpriana înainte vreme era o poiană. Ştefan cel Mare, trecind odată pe aici, şia adăpat calul şi a stat să se odihnească. Şezînd aşa, a văzut o căprioară. Cineva a dat s-o împuşte, dar el l-a oprit. Pe urmă s-a dat mai la o parte şi a început să privească. Din pădure au ieşit mai multe căprioare. Lui Ştefan cel Mare i-a plăcut locul acela şi a hotărît să facă o mănăstire, iar satul din jur a fost numit Căprioara. Cu vremea s-a prefăcut în Căpriana.
Unii mai spun cum că Ştefan cel Mare ar fi împuşcat el singur căpriţa aceia şi de atîta satul a fost numit Căprioara.
...Într-o vreme, cînd se bătea Ştefan cel Mare cu turcii prin codrii Moldovei, i-au călcat turcii oastea şi el s-a dus la o babă, care avea şapte feciori. Toţi erau acasă. El i-a spus:
- Dă-mi aceşti şapte feciori mie, că vin turcii în Moldova.
- Ai tăi sînt,- a spus baba.
I-a luat şi s-a dus cu dînşii. A început a lupta cu turcii şi i-a izgonit din Moldova. După ce i-a izgonit, a poposit în poiana Căprienei. Atunci nu era sat. Au poposit ei acolo şi au tras cu săgeata şi au zis:
- Unde a cădea săgeata să se facă o mănăstire, să fie ca amintire despre lupta aceasta, cum i-am izgonit eu cu cei şapte feciori ai babei din codrii Moldovei pe turci.
Cînd a dat săgeata în sus, a zburat şi venind în jos a nimerit drept într-o căprioară sălbatică şi a omorît-o. Ştefan atunci a zis:
- Aici să fie o mănăstire şi să se numească Căpriana.
Şi aşa s-a făcut.
p. 51


,, Auzit-am din bătrîni: Legende moldoveneşti”/ Selecţie şi comentarii de Gr. Botezatu.-Chişinău; Literatura artistică, 1981.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://moldodava.forumbook.ru
 
Legende despre Ştefan cel Mare
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
1359 :: Cultura :: Medievala-
Mergi direct la: