1359


 
AcasaAcasa  FAQFAQ  CautareCautare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiţi
 

 Dvera Răstignirii

In jos 
AutorMesaj
Adrian
Admin


Numarul mesajelor : 74
Varsta : 36
Localizare : Moldova
Data de inscriere : 18/10/2008

Dvera Răstignirii Empty
MesajSubiect: Dvera Răstignirii   Dvera Răstignirii Icon_minitime1Sam Oct 30, 2010 4:58 pm

10 august 1500

Broderie cu fir de aur, argint şi mătase colorată pe un fond iniţial de mătase roşie, astăzi înnoit. Vechiul fond se mai păstrează la nivelul inscripţiilor. Căptuşeală dublă din pânză de in în culoare naturală şi albastră.

Dimensiuni: 138 X 130 cm.

Provenienţă: dăruită de Ştefan cel Mare Mănăstirii Putna, în atelierele căreia a fost executată.

Istoric: a figurat în Expoziţia Ştefan cel Mare şi epoca sa - 500 de ani de la înscăunare (12 aprilie 1457 - 12 aprilie 1957), organizată la Muzeul de artă al R.P.R., Bucureşti, 1957.

Pe un fond roşu, spuzit de stele argintii, este proiectată dramatica scenă a Răstignirii. Structurată riguros pe cele două axe ale crucii, care domină şi organizează spaţiul în jurul lor, compoziţia impresionează prin monumentalitatea sa, prin grandoarea solemnă a personajelor, prin afectivitatea lor dureroasă şi reţinută, exprimată cu o nobilă distincţie.

Pironit pe cruce, cu braţele mult alungite, trupul Mântuitorului se înscrie într-un racursiu elicoidal, calm şi luminos, iar pe chipul său, înconjurat cu nimb de aur, se citeşte o adâncă resemnare. Din văzduh, asistă la scenă arhanghelii Mihail şi Gavriil, plutind cu aripi de aur pe deasupra crucii, în vreme ce soarele şi luna, părând că-i urmează, îşi îndreaptă razele către aureola celui crucificat. Fecioara Maria şi trei mironosiţe, împodobite cu aureole şi maforioane de aur, sunt plasate în stângă scenei, iar în partea cealaltă, la dreapta, apar Sfântul Ioan Teologul, cu o mână dusă la obraz, centurionul Longin şi doi soldaţi romani, dintre care unul este înarmat cu suliţă. De proporţii mult mai mici, chiar la piciorul crucii, stau îngenunchiaţi şi se roagă sfântul Iosif din Arimateia, în stânga, şi sfântul Nicodim, în dreapta. Câte patru serafimi pe laterale, dispuşi în succesiuni verticale, flanchează cele două grupuri de personaje. Compoziţia abundă în tot felul de inscripţii. Soarele şi luna, arhanghelii Mihail şi Gavriil, Iisus Hristos, Maica Domnului, precum şi alte personaje de la registrul inferior sunt marcate cu iniţialele numelor. La extrema dreaptă a braţului crucii este brodat, în slavonă, cuvântul glorie (= slavă), iar în extrema cealaltă, cuvântul împărat (- ţar). Tot în slavonă sunt brodate cuvintele „Răstignirea; femeie, iată fiul tău”, sub braţul din stânga al crucii, şi „Iată mama ta, Doamne”, sub cel din dreapta, precum şi pisania votivă de pe latura de jos a dverei, în chenar, cu fir de aur pe fondul de mătase roşie, original.

Este, în sfârşit, momentul să subliniem că, pe lângă strălucitele sale calităţi artistice, opera aceasta are şi o inestimabilă valoare documentară, graţie celor două portrete voievodale pe care le conţine la registrul inferior: Ştefan cel Mare în stânga şi doamna Maria-Voichiţa, în dreapta. Ambii sunt trataţi în viziune aulică, înconjuraţi de stele şi învesmântaţi cu mantii ceremoniale de brocard, ţesut în fir de aur. Pe capete poartă măreţe coroane princiare, cu fleuroni lanceolaţi, la Ştefan, şi stilizaţi ca flori de crin, la Voichiţa. De sub ele, li se revarsă, peste umeri, pletele. Braţele îndreptate către Iisus şi atitudinile în care sunt prezentaţi le subliniază posturile de ctitori şi donatori, specifice tablourilor votive murale.

Inscripţii: „Io Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, şi doamna sa Măria, fiica lui Radu voievod, a făcut această dveră Mănăstirii sale Putna, în anul 44 al domniei sale, în anul 7008 (= 1500) august 10”.

Observaţii: deşi în pisanie se precizează că această dveră este făcută pentru Mănăstirea Putna, I. D. Ştefănescu crede totuşi, că ,,frumoasa zavesă” a fost destinată „la origini decorului mural al unui palat domnesc” (cf. Broderiile de stil bizantin şi moldovenesc, în Cultura moldovenească, 1964). Menţionăm, de asemenea, că Virgil Vătăsianu, întemeindu-se pe afinităţile steagului dăruit de Ştefan cel Mare Mănăstirii Zograf cu Dvera Răstignirii de la Putna, îşi afirmă convingerea că „nu trebuie să mai împărtăşim îndoiala de odinioară a lui N. Iorga, care se întreba dacă nu cumva s-ar cuveni să atribuim execuţia acestui steag, mai degrabă unui atelier rusesc decât grecesc”. (Cf. V. Vătăsianu, Istoria artei feudale, vol. I- 1959).

Sursa:
http://www.putna.ro/Dvera-Rastignirii-s3-ss1-c2-cc4.php

Dvera Răstignirii D82873929f73

Dvera Răstignirii 247516a195d7

Dvera Răstignirii E976a79bcff0

Dvera Răstignirii 6499eaefd9dd
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://moldodava.forumbook.ru
 
Dvera Răstignirii
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
1359 :: Cultura :: Medievala-
Mergi direct la: