1359


 
AcasaAcasa  FAQFAQ  CautareCautare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiţi
 

 Dvera Bunei Vestiri

In jos 
AutorMesaj
Adrian
Admin


Numarul mesajelor : 74
Varsta : 36
Localizare : Moldova
Data de inscriere : 18/10/2008

Dvera Bunei Vestiri Empty
MesajSubiect: Dvera Bunei Vestiri   Dvera Bunei Vestiri Icon_minitime1Sam Oct 30, 2010 4:32 pm

Broderie cu fir de aur, argint şi mătase colorată pe un fond albastru de mătase care se mai păstrează în interiorul chenarelor şi al literelor de la inscripţii, dublat cu pânză de in în culoare naturală.

Dimensiuni: 137 X 124 cm.

Provenienţă: lucrată în Mănăstirea Putna din porunca lui Ştefan cel Mare.

Istoric: a figurat în expoziţiile: L'Ari Byzantin, ari europeen. Neuvieme exposition sous l'egid du Conseil de l'Europe, Palais du Zappeion, Athenes, 1964 (cat. 589); Roumain Art Treasures Fifteenth to eighteenth centuries, London, 1965 - 1966. Arranged by the Edinburgh Festival Society and the Arts Council of Great Britain in association with the Rumanian State Committee for Culture and the Arts. 1965 - 1966, The Royal Scottish Museum, Edinburgh, The National Museum of Wales, Cardiff, The Arts Council Gallery, Loodon, 1965 - 1966 (cat. 24). De aici expoziţia a fost itinerată, în cursul anului 1966, în Franţa şi R. F. Germania.

S-a făcut observaţia, pe bună dreptate, că în iconografia dverelor din epoca lui Ştefan cel Mare „se conturează interesul pentru naraţiune, pentru episodul petrecut într-o ambianţă sugerând mediul urban”. Tendinţa este vădită în Dvera Adormirii Maicii Domnului, dar şi mai evidentă apare ea în dvera aceasta care ilustrează tema Bunei Vestiri, episod crucial în biografia biblică a Fecioarei Măria.

Într-adevăr, scena se petrece aici într-un decor cvasicitadin, cu ziduri de incintă argintii şi edificii cu etaje, dispuse în două planuri succesive. Personajele principale, implicate nemijlocit în acţiune, domină, monumentale, primul plan. Fecioara Măria, la dreapta, stă în picioare smerită. Are aureolă în jurul capului şi poartă o tunică lungă de culoare brună-verzuie, peste care străluceşte maforionul de aur. În spatele său este un jilţ, cu spătarul semicircular, de pe care tocmai s-a ridicat ca să-l întâmpine pe arhanghelul Gavriil, purtătorul Bunei Vestiri. Acesta din urmă intră în scenă, pe la stânga, executând o mişcare impetuoasă, asemănătoare unei fandări. Are nimbul şi aripile de aur; poartă un veşmânt de culoare verzuie şi o mantie învolburată - iarăşi din aur - care îi subliniază şi mai mult mişcarea. Cu mina dreaptă o binecuvântează pe Fecioară, iar în mâna stingă ţine un crin, cu lujerul prelung şi floarea stilizată din potirul căreia se ridică o cruce cu braţele duble, în planul secund, la registrul superior, sunt figurate două personaje din Vechiul Testament: regele David, în stânga, şi regele Solomon, în dreapta. Ambii ţin în mâini rotuli desfăşuraţi, cu inscripţii slavone, în care se disting cuvintele: „A zis Domnul Dumnezeul meu”, pe cel din mâna lui David, şi (înţelepciunea) „şi-a clădit sieşi casă”, pe cel din mâna lui Solomon. În spatele fiecăruia dintre ei, se înalţă câte un edificiu, cu acoperişuri verzi şi roşii, în două pante. La mijloc, sub latura de sus a chenarului, un arc de cerc şi cinci stele argintii sugerează cerul, dinspre care, pe un fascicol de trei raze, zboară Duhul Sfânt, în chip de porumbel şi în nimb de lumină, către fruntea uşor aplecată a Măriei. Tot sub latura superioară a chenarului, mai spre dreapta, este indicat în limba slavonă, cu litere de argint, titlul compoziţiei: Blagoveştenie (= Buna Vestire). Fiecărui personaj i se indică numele în dreptul capului, iar pe latura de jos a chenarului este brodată pisania de la Ştefan cel Mare, cu litere de aur, în limba slavonă. Pe celelalte laturi ale chenarului se desfăşoară un vrej de aur şerpuitor cu semipalmete. Atmosfera cromatică generală este dominată de aurul veşmintelor, de brâurile argintii ale zidurilor şi de câteva pete mari, geometrice, de roşu.

Inscripţii: în chenarul de la registrul inferior, pe fond de mătase albastră, este brodată, cu fir subţire de aur, pisania slavonă: „Această dveră a făcut-o Io Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, în Mănăstirea de la Putna, iunie 13”.

Observaţii. Întrucât lipseşte, din pisanie, anul executării piesei, datarea acesteia este controversată. Dimitrie Dan crede ca a fost făcută în 1485; Virgil Vătătăşianu o datează în 1486; Gheorghe Moisescu înclină spre acelaşi an; Maria Ana Musicescu o atribuie „ultimului deceniu al sec. XV”; Petre S. Năsturel oferă „O ipoteză logică” pentru anul 1483, argumentând-o suficient de plauzibil. Tot el semnalează, la Mănăstirea Iviron de la Muntele Athos, un „văl cu chipul Bunei Vestiri (...), înrudit ca tip iconografic cu cel de la Putna” (vezi Date noi, I, „Romanoslavica” III, (1958).

Sursa:
http://www.putna.ro/Dvera-Buna-Vestire-s3-ss1-c2-cc1.php

Dvera Bunei Vestiri 40e746c3e762

Dvera Bunei Vestiri B42daf431d54

Dvera Bunei Vestiri 0066ab0dfcf5

Dvera Bunei Vestiri Dbfff57a1641

Dvera Bunei Vestiri 7ca03286ee70
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://moldodava.forumbook.ru
 
Dvera Bunei Vestiri
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
1359 :: Cultura :: Medievala-
Mergi direct la: